Întâlnirea are în principal scopul de a discuta direcția politicii de extindere. Atât liderii UE, cât și țările candidate participă. Comisia Europeană prezintă, în același timp, noile sale rapoarte de evaluare, care, potrivit Bruxelles-ului, stabilesc cât de departe au ajuns țările cu reformele lor și alinierea la regulile UE.
Ucraina și Moldova par a fi cele mai apropiate de aderare. Ambele țări au statutul de candidat și speră să poată începe negocierile formale în următoarele luni. Totuși, rămâne nesigur când vor putea efectiv să adere, parțial din cauza blocajelor politice din cadrul Uniunii.
Pentru admiterea noilor țări este necesar acordul tuturor actualelor state membre. Pentru a putea ocoli obiecțiile politice ale premierului maghiar Viktor Orban, la Bruxelles se lucrează la ocoliri procedurale. Astfel, celelalte 26 de țări UE pot fi de acord, iar votul final (maghiar) este amânat pentru o decizie viitoare.
Potrivit președintei Comisiei Ursula von der Leyen, extinderea nu este doar o chestiune de creștere, ci și de securitate. Războiul din Ucraina a adus UE mai aproape de vecinii săi. „O Uniune mai mare este o Uniune mai sigură,” a spus ea anterior, oferind astfel sprijin candidaților estici.
Serbia primește critici puternice din partea Bruxelles-ului. Raportul viitor arată că reformele de acolo stagnează și că țara nu se distanțează suficient de Rusia. Totuși, guvernul sârb rămâne dedicat obiectivului de aderare la UE, în ciuda sprijinului în scădere în rândul populației.
Și viitorul Georgiei este urmărit cu mare atenție. Comisia Europeană este îngrijorată de influența crescândă a Rusiei și de degradarea instituțiilor democratice. Comisarul Marta Kos a admis că Bruxelles-ul a făcut prea puțin în trecut pentru a combate interferența (rusă) externă în Georgia.
În timpul summit-ului este discutat un nou model de aderare. Acesta ar putea introduce o perioadă de probă în care noile state membre nu au încă un drept deplin de veto. Un astfel de „Europa cu două viteze” ar trebui să prevină ca UE să devină prea greoaie în luarea deciziilor, dar ideea întâmpină și rezistență.
Comisarul Kos a subliniat anterior că UE „a învățat din greșelile anterioare” și că reformele trebuie să meargă mână în mână cu extinderea. Comisia vrea să clarifice mai bine ce se așteaptă de la statele candidate înainte ca acestea să poată participa pe deplin în Uniune.
Mulți lideri europeni văd extinderea ca pe o oportunitate, dar și ca pe un risc. O Europă mai mare solicită o luare a deciziilor mai rapidă și mai puține blocaje. De aceea, UE ia în considerare modificarea regulii unanimității, astfel încât o singură țară să nu mai poată bloca întregul proces.
Criticii spun de asemenea că actualele 27 de țări UE încă nu au învățat lecția Brexit-ului, ieșirea Regatului Unit din UE. Aceștia spun că UE trebuie mai întâi să își modernizeze profund modelul de guvernanță înainte de a primi noi membri.