Problema centrală în Irlanda este tratarea deficitară a apei uzate, ceea ce face ca în zonele urbane apa de suprafață să nu atingă criteriile minimale. Aceasta a dus la o nouă procedură juridică europeană împotriva Irlandei. Se susține că măsurile actuale nu respectă încă obligațiile europene privind protecția naturii și a calității apei.
În toate cele trei țări, creșterea animalelor și utilizarea de gunoi de grajd sau îngrășăminte chimice sunt în centrul dezbaterii despre calitatea apei. Irlanda a obținut recent permisiunea de a răspândi mai mult gunoi de grajd, ceea ce rămâne juridic controversat, iar încă nu este clar dacă fermierii irlandezi pot respecta condiții și mai stricte.
Acum câteva săptămâni, Irlanda a primit permisiunea să depășească normele pentru nitrați încă trei ani, cu condiția ca fermierii și crescătorii de lapte irlandezi să reducă în mod demonstrabil poluarea. Rămâne incert dacă și cum vor realiza acest lucru. Un studiu recent în Irlanda a arătat că în unele bazine riverane ale râurilor există o creștere a poluării cu nitrați.
În Germania și Olanda, poluarea cu nitrați provine în principal din activități agricole, cum ar fi răspândirea gunoiului de grajd pe pășuni. Olanda a solicitat Comisiei Europene o excepție temporară, dar aceasta a fost respinsă. Germania este criticată pentru lipsa măsurilor suficiente, deși le-a promis anterior.
Presiunea juridică joacă un rol important și în Germania. Acum câțiva ani s-a constatat că lupta împotriva poluării cu nitrați nu respecta cerințele europene. Deciziile judecătorești au obligat guvernul german să elaboreze programe de acțiune suplimentare și să îmbunătățească politicile.
Fosta guvernare de centru-stânga a adoptat o nouă lege privind gunoiul de grajd care ar fi limitat aplicarea acestuia în zonele deja puternic poluate. Însă noul guvern condus de CDU a retras acea decizie. Aceasta face ca Bruxelles să amenințe acum cu amenzi de milioane de euro ce ar putea fi aplicate Berlinului.
Olanda se află de asemenea sub presiunea Comisiei Europene. Cererea pentru o derogare temporară care să permită aplicarea suplimentară a gunoiului de grajd pe terenurile agricole a fost respinsă de Bruxelles. Astfel, Olanda rămâne obligată să respecte restricțiile europene actuale.
În lupta pentru refacerea naturii și împotriva poluării mediului, Olanda nu reușește să reducă emisiile de azot, în primul rând pentru că refuză până acum să micșoreze efectivele mari de vite lapte și porcine.
În plus, Haga riscă un conflict cu directiva UE împotriva poluării cu nitrați, deoarece Olanda nu a atins obiectivul pentru 2025 și nici nu a prezentat planuri la Bruxelles pentru reducerea poluării cu nitrați pentru 2026 și 2027.