Un fond de reconstrucție, creat de UE, pentru refacerea după criza coronavirusului, ar trebui să conțină aproximativ 1.500 de miliarde de euro. Bruxelles-ul intenționează să obțină această sumă de pe piețele financiare prin emisiunea de împrumuturi comune ale țărilor UE.
În cadrul unui dezbatere video improvizată cu Von der Leyen și președintele UE Charles Michel, europarlamentarii au făcut apel la o acțiune UE mai coordonată pentru a proteja cetățenii și a sprijini economia. Aceștia au fost de acord că UE ar fi putut acționa mai prompt și rapid în această criză, dar au subliniat și faptul că solidaritatea în cadrul UE pare a se restabili acum.
Von der Leyen a accentuat că perspectivele economice ale țărilor UE arată considerabil mai rău decât acum doar câteva săptămâni. În timp ce Bruxelles-ul se gândea luna trecută la un pachet de redresare de câteva zeci de miliarde, acum este nevoie deja de 1500 de miliarde de euro. Nu mai este vorba doar despre asistență medicală și cheltuieli în domeniul sănătății pentru câteva țări UE, ci și despre redresarea economiilor prăbușite a mai multor state membre. Banii necesari pentru aceasta vor trebui asigurați împreună de țările UE.
Von der Leyen a spus că Comisia Europeană va veni la sfârșitul acestei luni cu propuneri pentru o revizuire a bugetului multianual 2021-2027. Ea a vorbit despre necesitatea unui nou plan Marshall, făcând referire la programul care a contribuit la reconstrucția economiilor țărilor europene după cel de-al Doilea Război Mondial.
O astfel de construcție financiară de amploare seamănă mult cu euroobligațiunile împotriva cărora s-au ridicat anterior Olanda și Germania. Însă după noile previziuni ale FMI despre o contracție economică amenințătoare între 7,5% și 10%, devine tot mai clar că UE va trebui să anuleze bugetele întocmite până acum și să le reevalueze. Din acest motiv se analizează care inițiative sunt prioritare și care sunt mai puțin esențiale, putând fi amânate.
De la Bruxelles se subliniază că o revizuire generală a planurilor UE trebuie să facă parte dintr-un nou buget european. Și dacă într-adevăr urmează o recesiune economică care amenință să fie mai mare decât cea din anii treizeci ai secolului trecut, atunci în anii următori vor trebui alocate mai multe fonduri noi către bugetele UE și vor trebui operate reduceri mai mari la capitolele existente.
Von der Leyen se grăbește, pentru că în realitate primul an (2019) al acestei perioade de mandat a fost deja un an pierdut, iar al doilea an (2020) a fost aproape pierdut din cauza neînțelegerilor privind contribuțiile mai mari sau reducerile. Ca urmare a revizuirii tuturor planurilor UE, prezentarea noului Plan European pentru Climă Green Deal și revizuirea anunțată a Politicii Agricole Comune (PAC) vor trebui amânate până în toamnă.
Totuși, tranziția ecologică și digitală pe care Von der Leyen și comisarul Frans Timmermans o urmăresc își păstrează prioritatea și trebuie să continue conform planului, susține Von der Leyen. În special, Green Deal rămâne în centrul atenției: aceste planuri rămân astfel pe lista de top a Comisiei, iar, conform spuselor lui Von der Leyen, nu sunt puse sub semnul întrebării.
Din cauza atâtor incertitudini, președinția rotativă a Germaniei la UE (a doua jumătate a anului 2020) riscă să fie mai ales o chestiune de incertitudini, improvizație și încercări repetate. Un prim document de lucru german privind președinția de la Berlin („Adio-ul european al Angelei Merkel”) conține, conform relatărilor, încă multe pagini libere.