Calculările prezentate la Bruxelles acoperă perioada iulie 2024 până în iunie 2025. Ele arată că patru țări din sudul UE – Grecia, Cipru, Italia și Spania – găzduiesc în prezent cele mai mari numere de imigranți.
În plus, alți doisprezece membri, inclusiv Belgia, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Polonia, sunt desemnați țări cu risc. Aceasta înseamnă că aceștia se confruntă deja cu o presiune tot mai mare asupra sistemelor lor de primire sau cu o amenințare de noi valuri de imigrație.
Șase țări, în special din estul UE, nu trebuie momentan să contribuie pe măsură la fondul de solidaritate deoarece au experimentat în ultimii ani o presiune migraționistă prelungită. Situația lor va fi reevaluată periodic de către Comisie.
Țările care sunt supuse unei presiuni mari primesc, de asemenea, prioritate la alocarea subvențiilor europene și a programelor de sprijin. Acestea trebuie să ajute la îmbunătățirea primirii, controlului frontierelor și readucerii migranților.
Mai multe țări UE au declarat în ultimii ani că nu intenționează să primească mai mulți refugiați sau să contribuie financiar la acest proces. Din acest motiv se lucrează acum și la crearea așa-numitelor „centre de returnare”—un fel de închisori sau tabere de primire în țări din afara UE.
Potrivit Comisiei Europene, numărul trecerilor ilegale ale frontierelor a scăzut anul trecut cu aproximativ 35%. În același timp, primirea refugiaților ucraineni și sosirea migranților fără documente rămân provocări.
Raportul clarifică modul în care noul pact privind migrația poate funcționa în practică. Țările UE au opțiunea de a primi solicitanți de azil sau de a contribui financiar la primirea în alte țări. Acest mecanism, numit „fondul de solidaritate”, reprezintă inima noii abordări europene și trebuie să prevină ca țările UE de la frontierele externe, precum Grecia sau Italia, să fie lăsate singure.
Pentru consolidarea controlului frontierelor din zona Mării Mediterane, Comisia a anunțat și o licitație de 250 de milioane de euro pentru achiziția de drone și echipamente anti-drone. Acest lucru trebuie să sprijine țările UE de la frontierele externe să reacționeze la noi forme de presiune la frontieră.
Prin această primă prezentare numerică, Comisia Europeană dorește să demonstreze că solidaritatea în cadrul Uniunii nu este doar un concept politic, ci și ceva ce poate fi calculat concret. Aceste cifre formează baza pentru o abordare europeană comună a migrației.