Statele Unite au impus săptămâna trecută sancțiuni împotriva a patru judecători ai CPI, implicați în ancheta privind posibile crime de război în Fâșia Gaza. SUA acuză curtea de părtinire politică, însă atât CPI, cât și UE susțin că nu au fost prezentate dovezi concrete în acest sens.
Uniunea Europeană a reacționat cu o puternică dezaprobare. Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, și alți oficiali de rang înalt au subliniat sprijinul total al UE pentru CPI. Ei afirmă că sancțiunile americane reprezintă o încercare de a submina independența justiției. Borrell a declarat că activitatea curții este „esentială pentru justiție și responsabilitate”.
Mai mulți funcționari ai UE au făcut apel la activarea legislației UE existente, menită să protejeze instituțiile europene de sancțiunile extraterritoriale impuse de țări terțe. Această așa-numită „legi de blocare” ar putea preveni obligarea cetățenilor UE de a respecta sancțiuni considerate ilegale conform dreptului UE.
Curtea Penală Internațională însăși a emis o declarație oficială prin care condamnă cu fermitate sancțiunile americane. Curtea cataloghează aceste măsuri drept "fără precedent" și afirmă că ele afectează nu doar judecătorii individuali, ci subminează și mandatul mai larg al CPI.
Cazul generează tensiuni politice și în cadrul NATO. Potrivit Arab News și Al Jazeera, diplomații se tem că conflictul dintre SUA și CPI pune presiune asupra cooperării din cadrul alianței. Mai ales deoarece mai multe țări NATO, inclusiv Olanda, sunt implicate în CPI.
Olanda, ca țară gazdă a CPI, s-a exprimat explicit împotriva sancțiunilor americane. Ministerul olandez de Externe a subliniat că curtea este independentă și că judecătorii săi merită protecție împotriva presiunilor externe.
În ciuda presiunilor americane, UE menține sprijinul său pentru CPI și evidențiază faptul că această curte este o piatră de temelie a ordinii juridice internaționale. Potrivit UE, instituțiile judiciare nu trebuie să fie supuse intimidărilor politice.
Deși UE adoptă o poziție fermă, rămâne neclar dacă Uniunea va demara în realitate acțiuni juridice împotriva măsurilor americane și dacă „legiua de blocare” va fi activată. Discuțiile pe această temă continuă în interiorul UE.